luni, 11 februarie 2013

CITATE VIOREL MUHA

Eşecul unui popor nu stă în cei puţini, ci în cei mulţi care se cred cei puţini!

@ viorel muha




Democraţia câteodată este o matură care nu înlătură gunoiul, ci îl adună!

@ viorel muha

Libertatea este ultima "libertate" care poate fi închisă, dar atunci nu va mai exista Dumnezeu.

@ viorel muha

Libertatea este cheia cu care pot fi încuiate sau descuiate minţile oamenilor.

@ viorel muha

Lumea este de multe ori, un bordel pe orizontală regulat de unii sau de alţii de pe verticală!

@ viorel muha

Nu s-a inventat, nici nu s-a născocit şi nu va exista niciodată, vreo încuietoare care să închidă adevărul, entitate compusă din realitatea, din trecut, din prezent şi viitor, pentru fiecare conştiinţă la vremea ei.

@ viorel muha

Oare Dumnezeu a creat univerasul infinit şi totuşi mai mic decât ceea ce poate cuprinde mintea omului? De ce pot fi unii oameni atat de mici? Oare ei sunt o implozie, un colaps a ceea ce există? Ei sunt partea rea şi opozabilă creaţiei?

@ viorel muha

Constituţia poate fi şi “anticostituţională”, atunci când esenţa a ceea ce însemnă constituţie este exclusă din ea. Acea constituţie nu este decât un mijloc de a ascunde şi truca realitatea.

@ viorel muha

 Paşi de viaţă


acoperişul privirii mele a ruginit, cad gânduri
păduri unduiesc suflete, ne ţinem de mână
cerul este pictat, cu răsăritul spre apus
picăţele în coloane, cântă pâmantului adormire
o fereastră de sus, spre jos se oglindeşte
inima ne numără, cu clipe


se depărtează zarea şi ceţurile ne cuprind
trecem strada, iar pietrele răman statui de amintiri
ramurile norilor împletesc fuioare, cad fire de apă
în palma ta ţin gândul, mă refuz se merg spre iarnă
geanta în care îţi duci bagajul veţii este uzată
haina mea nu se asorteză cu trotuarul

mulţimea-i pestrită, privirea ei este ameţită
un nebun agită un ziar si strigă:
nu îmi este foame, nu îmi este frig!
în căminul unei şcoli, portarul numără sute
fetele sunt puţine
păstori de turme, analfabeţi sau foşti maidanezi
tronuri regeşti tocesc, fostele lor coate goale

în pieţe uriaşe se agită, dezbrăcate, mii de mâini
ele nu au inele, au divorţat de-al lor guvern
goluri din buzunare modifică hotare financiare
cetăţile gem, nu mai vor acelaşi "soare"
zeci de clădiri cu ziduri oarbe au prea multe cămăşi albe
vene slăbite de sânge, vieţi pustii, privesc încăperi goale
parcul uscat îşi vrea înapoi, prin copaci, pădurea
ascultăm tăcerea ce ne doare, în noi
aşternem covor de uitare prin toamnă, până tarziu
şi cu toate că nu vrem
ne ştergem din paşii noştrii, viaţa

poezie de Viorel Muha (septembrie 2010)

Nu vreau

trebuie să fim copaci
căci din ei ne cresc ramuri
trebuie să fim rădăcini, adânci, căci din noi
nu vreau să crească spini
nu vreau în viață deșertul scaeților ce spulberă nisipul
nu vreau cerul roșiatic și nici câmpia arse

nu
vieți ruginite
nu vreau ruguri pe dealuri
nu vreau să călăresc pe caii morții
nu vreau talangă, ca la oile rătăcite atârnată de gâtul vieții
și nici zgomotul trâmbițelor care zornăie arginții

nu-mi lua aerul
nu-mi crăpa pământul și nu-mi strica izvoarele
nu-mi dezbrăca, tu munții
nu vreau nopți în loc de zi și nici
poruncă în genunchi ca să primesc

o trestie stă atârnată de-o streșină de casă
vântul bate a pustiu
un copil joacă nisipul uscat sau glodul
lutul cântă fără negrul de șmoală ce-n drum
vărsat ar vrea ca să nu mai miroase
iar voi să stați, în prea-înalte case

nu vreau
vreau seara să-mi sărut iubita, fără funigine în ochi

vreau

nu vreau să vă privesc în ochi

By Viorel Muha 1 Noiembrie 2013



Taverna morţii

moartea a ascuns ochii adevărului
oameni dar numai oameni, nu şi suflete
astăzi "plâng" cu ochii uscaţi pentru viitorul
la fel ca şi cel de ieri
paşi tăcuţi târăsc inutil străzile sub ei
gem morţii sub arsură
sunt oare numai ei de vină?

@ viorel muha
 

 
Cine nu are nimic de spus, nu există! 

@ viorel muha


O pasăre liberă poate să zboare unde vrea, dar ce păcat ar fi dacă nu ar mai exista copaci şi cer!

                                                             @ viorel muha
   
                                  
      
 cup of coffee love

                                                             @ viorel muha


Dumnezeu m-a dat pe mine ca să te găsesc. Oare tu mă cauţi? 

@ viorel muha 




Dacă destinul nu vrea, trebuie să vrei tu!

                                                                 @ viorel muha










Zâmbetul este inima fericirii!
@ viorel muha



Unii ştiu cum şi când să tacă @ Viorel Muha (decembrie 2012)


O faptă bună nu spală o sută de fapte rele iar o sută de fapte bune, nu justifică şi nu pot înlătura
efectele unei mari nedreptăţi! @ Viorel Muha (decembrie 2012)







































Iubirea este setea sufletului iar cu apa vie din ea, o stingem! Cuvintele ei pot creşte în noi şi ne pot arde pustietor. Ele sunt setea sufletului. Cand iubim, ochii ne pot lăcrima ca o fântână ce-şi soarbe răcoarea din adâncuri în verile cu arşiţă.  @ viorel muha 2014